5

"Dimineata ii prinse impreuna. Ii alinta, mangaindu-i cu raze caldute. Masca lui se misca prima; ochii verzi clipira si se inundara de purificarea solara. Pupilele reactionau la elementele naturii iar mirosul prospetimii, dulceag, il invalui. Se simtea usor ametit, cu un ghem de amintiri prea dens. Partea stanga a trupului ii era anesteziata si parca pe piept, o greutate ii bloca miscarile diafragmei. Privi si o vazu pe Ariana... dormea peste camasa lui sfasiata si acoperita de petale de flori de cires. Vantul molatec al diminetii o invelise. Ii atinse o suvita de par copilaros, si-o infasura pe deget, respirandu-i mireasma de scortisoara. Ariana clipi usor.. il privea prin manunchiul de gene bogate cum se juca in parul ei. Mai frumos de atat nu va exista. Isi zambira. Din doua suflari petalele zburara care incotro, lumina soarelui inghitind lacoma trupul ei. "A venit momentul..." murmura el, oferind pamantului spatele ei cald. O invalui in umbra masiva a corpului sau si ii dadu masca jos. O elibera de toate fricile, nesigurantele... Chipul ei se lumina si primi linistea palmelor lui. In albastru se zbateau valuri, vesele, creand doar perle..Se intinse dupa obrazul lui, il saruta si lasa sa alunece a lui masca; cazu langa a ei. Ochii-i verzi se incadrau perfect pe acea fata ce se dorea a fi dura..Trasaturile lui se jucau in schimb, in lumina cerului si erau gata pentru mai mult.. Buzele lor se unira, in cea mai dulce senzatie existenta; sarutul veni ca un plus de perfectiune..Ii elibera impreuna catre alte zari. Mainile se cautau cu frenezie, se atingeau, se eliberau, mangaiau, curioase de trupul gol de langa.. Dare de foc izbucneau pe unde treceau. Se iubeau ca si cum era ultima oara, desi ultima era de abia prima. Spatele ei se arcui iar mana lui o oferi drept ofranda cerului si pamantului, celor vazute si nevazute. Nu aveau nevoie de cuvinte, mesajele erau livrate de catre ochi, de catre trup. Isi sarutara fiecare centimetru de piele; nesatui, fara epuizare. Miscarile se contopeau cu cele ale dansului. Da, dansau iar.. pe un pat de tarana calda, in lumina vibranta a soarelui, sub atingerea vantului..Infinitul de sus ii cuprinse si ii lua cu el...din ce in ce mai repede...pana cand din trupurile lor veni... ploaia..."