luni, 23 aprilie 2012

Pauza

Dupa discutia de azi de la scoala, mi-am dat seama ca lucrurile nu stau in puterea mea. De fapt, nu stiu pe ce drum am apucat-o si nu ma pot zbate. Ca nu am pentru cine sau cum... Vreti adevarul sau ceva frumos?... nimeni nu poate intelege cu adevarat ceea ce sunt eu si sa ma accepte pentru mine... nu mi se ofera sanse la alegere, nu mi se ofera nimic tectonic... tot ce imi exprim eu ajunge la pereti iar ceea ce imi doresc-iluzia ca imi doresc, aiurea si aia... stiu ca vorbesc fara noima sau criptic dar cum niciodata nu am stiu exact ce vreau well...nici acum nu stiu... da,imi doresc sa fie bine...cu cine? prezint lumii o fatza...restul e istorie... ar trebui sa imi dau o palma si sa revin in joc...dar discutia...m-a zdruncinat...tu nu stii cum  e sa fii singura...ca toti ceilalti indiferent de ceea ce spun au niste maini calde in palmele lor...am pierdut destul, de ce nu pot pierde iar fericirea cand trece pe langa mine?dar cum sa pierzi ceva...in care incet incet nu mai crezi?

Un comentariu:

Anonim spunea...

Singurii cu care ar trebui sa te compari sunt parintii tai, restul...n-ai de unde sa stii daca vor ramane impreuna si nu vor intra din nou in joc.
Mai gandestete si ca rufele murdare nu se spala in public si ca s-ar putea, pe ascuns, sa fie mai murdari decat restul.
Din proprie experienta iti spun, un cuplu (adica cu doi parteneri sanatosi la cap, care au facut o alegere cu cap in sensul asta, dupa o perioada mare de cunoastere reciproca) se gaseste foarte rar.
Traieste-ti viata si lasa lucrurile sa vina de la sine, daca nu te arunci in tumult nu vei prinde pesti. Unii vin mai repede, altii mai incet si nu toti sunt de pastrat. Vei pierde vei castiga, dar trebuie sa dai drumul la ruleta, altfel starea ta, va ramane aceiasi ca si pana acum. Nu mai pune totul la inima, ca nu toti sunt importanti. Spulbera iluzile, da drumul la fericire, traieste si bucurate de viata.

Trimiteți un comentariu