.....

am o durere de cap, teribila. nu pleaca desi incerc sa ma linistesc. bine de doua zile incerc sa ma linistesc si sper sa nu ajung iar la 30 zile de atacuri de panica. iar mi-a fost rau azi dimineata in dracia aia de spital. nu prea suport spatiile inchise si cu multi oameni. multi insemnand mai mult de 4... desi nu m-am scurs pe podea si m-am tinut tare incerc sa scap de aceste ganduri. nu vreau sa mi se faca iar frica sa ies din casa. tot de doua zile incerc sa duc o viata linistita si asta nu se prea potriveste cu mine. imi infranez personalitatea si tot ce mi-as dori ( si mi se pare normal sa fac) sa fac trebuie sa gandesc de doua ori inainte ca poate deranjez/daunez... adica ma bantuie indiferenta din privirea de duminica. de felul meu am fost o luptatoare dar pentru mine nu a luptat nimeni...si nici cui ar trebui sa zic toate aceste lucruri nu se poate...totul e o infranare si o constructie de noua cochilie. ma doare..tot...