joi, 15 septembrie 2011
Au
Cu tobe bubuind in capul meu si cu mii de gadilici in gat am pornit pe jos catre casa...Desi genunchii mei se strambau sub greutatea mea am fortat...m-am forta desi stiam ca imi va fi rau dupa..de ce?sa ajung sa ma obosesc sa pot dormi noptile...pentru ca durerea oaselor sa imi ia gandul de la sentimentele mele..care vad ca se joaca de-a v-ati ascunselea cu mine..Asa ca mi-am harsait genunchii sperand totusi sa nu ii disloc..M-am prabusit pe scara calda si mi-am prins capul in palme.Mi-am smuls clamele cauzand mici dureri craniului meu.Aceeasi durere, veche prietena, de la nivel frontal stang, ce coboara incet pe arcada si imi pleosteste ochiul..Imi ard ochii si imi doresc un somn lung...un viitor luminos si liniste..Pana una alta fizicul meu se razbuna pentru cat l-am chinuit....Intr-o zi cred ca ma voi usca de tot...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu