Incotro?

Cred ca titlul spune totul...Iar raspunsul se bazeaza pe o decizie sau mai multe, iar mie...asa nu imi plac.
Logic, aseara era totul organizat dar cine s-a dat jos din pat sa scrie...mai ales dupa frigu' minune (care continua). M-am saturat si de 6.30 si de spital si de drum... de discutii idioate, de oameni cu prea multe tampenii si care vorbesc prea mult... si zau, unele lucruri sunt atat de evidente, de ce trebuie sa mai dai explicatii de alte mii de cuvinte?! drept urmare... am asistat vizual la toate acestea (auditiv aveam castile)...
Si sunt tare curioasa daca se va materializa ideea mea pentru weekend, ca deja devine personal... sa fiu lasata in aer.

In alta ordine, nu stiu cat de sincera ar trebui sa mai fiu dar cum am un stil original de a nu imi pasa ce/cum zic...
Mi-as dori sa nu mai gandesc atata. sa fiu mai simpla si sa nu imi fac griji...ceva lipseste dar nu stiu ce, din tot... nu imi dau seama ce si nu inteleg nici efectul asupra mea... adica da, m-au bufnit lacrimile in ratb (tipic) si da, m-am simtit aiurea...iar acum stau sa ma gandesc de ce?! simt ca si cum as fi gresit pe undeva. mi se intampla si mie sa nu mai inteleg absolut nimic; si mai rau e sa intrebi si sa nu primesti raspuns.
Dau tot vina pe timpul de singuratate, acum trebuie sa ma reobisnuiesc...si....incotro?nicio directie...

To be continued...full mood of...