Nu am obisnuit sa scriu in blogul meu despre intamplarile zilnice,ale mele sau ale altora..poate doar rar..sau despre ce exista pe strada sau fapte observate...dar azi..am fost un omulet plin de nervi si stresat de caldura din sala de raport (vezi 50 de alti omuleti inghesuiti in 30 de locuri cu un aer conditionat stricat),iar eu ma manifest zgomotos si as bate pe oricine...m-am mai calmat nitel cand am simtit niste brize timide si cand mi-am pus castile in urechi..am plecat de departe de nicaieri-spitalul Sf Pantelimon pe noua ruta care tine 4 saptamani... "piciorologie" cum spunea cineva...
Intamplarea care m-a frapat nitelus azi,pentru ca nu credeam ca exista oameni care fac asta...in afara de me...stateam in metrou gandind in gol si am observat o fata ...era in fatza mea...dormea,avea casti...nimic neobisnuit...la un moment dat suna telefonul,raspunde,vorbeste...si am observat ceva la ea...ochi tristi si un varf de nas mai roz asa...imi zic "ori plange ori e racita"....mai stau nitel..."e racita,cine mai plange in public?"... ca apoi tot privind la ea,sa mi se stranga inima..plangea...si vad prima lacrima pe bluza alba si urmatoarea pe obraz...m-am intristat,evident,nu din solidaritate feminina...ci pentru ca am trecut si eu prin asa ceva...nu e rusinos,putin f putini observa ce se intampla cu tine...am vrut sa ma duc la ea sa ii ofer un servetel dar sincer mi-a fost teama de reactia ei...
Inca mai am imaginea ei in minte si chiar m-a deprimat ...
Mi-ar fi placut sa stiu ca nu exista oameni tristi care plang in metrou..
P.S. Ar fi mare surpriza daca ar citi post-ul...deci fata draguta cu adidasi Adidas raiati mov si camasa alba...sterge-ti lacrimile!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu